Interviu cu ftiziopulmonologul Rodica Corcodel despre noile măsuri antifumat și rolul esențial al medicilor de familie în prevenirea și combaterea tabagismului.
Tutunul continuă să reprezinte una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice, cu un impact devastator asupra tinerilor la nivel mondial. În fiecare an, milioane de adolescenți devin dependenți de nicotină, expunându-se riscului de boli respiratorii cronice, afecțiuni cardiovasculare, tulburări neurologice. Produsele noi, precum țigările electronice și dispozitivele pentru tutun încălzit, atrag generațiile tinere sub o aparență „modernă” sau „mai sigură”, însă realitatea medicală contrazice aceste percepții.
Statisticile alarmante, au determinat deputații să adopte un pachet legislativ de măsuri pentru antitutun. Noile prevederi interzic fumatul în mai multe spații publice, impun sancțiuni mai severe și extind reglementările asupra produselor din tutun, inclusiv cele electronice.
Ce impact au aceste noi măsuri legislative asupra activității dumneavoastră?
Măsurile adoptate sunt un sprijin real pentru noi, medicii de familie, dar și o responsabilitate suplimentară. Încurajarea pacienților să renunțe la fumat și consilierea lor devin acțiuni prioritare. Prin aceste modificări, cadrul legal creează premise mai clare pentru intervenții directe, eficiente. Observăm deja o creștere a interesului pacienților pentru sprijin și consiliere în acest sens.
Cum pot medicii de familie să prevină consumul de tutun la adolescenți?
Fumatul începe adesea la vârste fragede, mai ales în lipsa supravegherii parentale. Adolescenții cu părinți plecați la muncă în străinătate sau cu simptome respiratorii necesită o atenție deosebită. În timpul consultațiilor de rutină, începând cu vârsta de 11 ani, este important de a adresa întrebări simple, directe – „Folosești produse din tutun sau vaping?” – pot fi extrem de utile, mai ales când nu sunt prezenți părinții.
Ce poate face concret un medic de familie pentru a susține renunțarea la fumat?
Avem datoria să consiliem toți pacienții care folosesc produse din tutun, indiferent de nivelul de consum. Intervenția noastră este una accesibilă, personalizată, cu impact real. Aplicăm metode simple și validate – să întrebăm, să apreciem efortul pacientului, să-l ajutăm să găsească motivația interioară. Terapia comportamentală și consilierea sunt foarte eficiente, mai ales când sunt susținute de terapii de substituție a nicotinei – gumă, plasture, spray sau pastile. Pacienții trebuie încurajați constant, urmăriți și sprijiniți în tot procesul. Programul „Stop Fumat” este un instrument esențial pe care medicii de familie îl folosesc activ în lupta împotriva fumatului.
Ce metode recomandați pacienților pentru renunțare?
Pe lângă consiliere, recomandăm și terapii farmacologice, în funcție de nevoile individuale. Terapia de primă linie este substituția de nicotină, care funcționează cel mai bine când e însoțită de sprijin psihologic. Stabilim un plan clar împreună cu pacientul, anticipăm dificultățile și rămânem disponibili pentru ajustări și susținere.
Colaborați cu alte instituții în prevenirea fumatului?
Absolut. Lucrăm în parteneriat cu școli, autorități locale și organizații neguvernamentale pentru a promova un mesaj clar: fumatul ucide. Organizăm campanii educaționale, sesiuni de informare în cadrul AMT Buiucani și în comunitate. Doar prin colaborare putem schimba percepțiile eronate despre fumat și putem reduce prevalența fumatului.
Cât de periculos este fumatul pasiv, în special pentru copii?
Extrem de periculos. Expunerea la fumul de tutun sau la vaporii țigărilor electronice afectează sever sănătatea copiilor. Vorbim despre risc crescut de astm, infecții respiratorii, moarte subită la sugari, afectarea funcției pulmonare și chiar riscuri oncologice. Este vital ca părinții să înțeleagă că fumatul în casă sau în prezența copiilor le pune viața în pericol.
Ce le spuneți pacienților, care utilizează produse alternative, precum țigările electronice sau narghileaua?
Aceste produse nu sunt mai sigure. Țigările electronice conțin nicotină, substanțe chimice toxice și pot provoca leziuni pulmonare grave. Narghileaua, adesea considerată „inofensivă”, expune utilizatorul la benzen și alte substanțe cancerigene. Le explic pacienților că orice formă de inhalare, în afara aerului curat, este dăunătoare, și le argumentez de ce utilizarea produselor de tutun alternative au consecințe grave asupra sănătății.
Ce tipuri de avertismente considerați eficiente?
Cele mai eficiente avertismente sunt cele clare, vizibile, cu un mesaj emoțional puternic. Tinerii trebuie să știe că fumatul afectează dezvoltarea creierului, scade performanțele cognitive, reduce masa osoasă și afectează fertilitatea. Mesajele trebuie adaptate vârstei și canalelor de comunicare pe care ei le accesează – în special rețelele sociale.
Lupta împotriva fumatului nu este doar o responsabilitate medicală – este o datorie morală față de viitorul copiilor noștri. Fiecare întrebare pusă la timp, fiecare sfat oferit cu empatie și fiecare adolescent salvat de la dependență – o investiție în sănătatea familiilor.
Pe 31 mai marcăm Ziua mondială fără tutun cu genericul „Produse colorate. Intenții întunecate. Demascăm minciuna”. Dacă îți pasă de sănătatea și viitorul tău, fii parte a unui trend sănătos!
